Robert Negoiță: Am câștigat parcul Pantelimon!

Robert Negoiță: Am câștigat parcul Pantelimon!

Written on 12/02/2019
Andrei Marian David


O parte consistenta din parcul Pantelimon a fost redat definitiv cetățenilor prin hotărârea definitivă a instanței.

 

Primarul Robert Negoiță a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, faptul că o parte din parcul Pantelimon a fost redat definitiv cetățenilor prin hotărârea instanței care a dat dreptate autorității locale.

 

Avem și o veste bună. Am câștigat irevocabil parcul Pantelimon. Nu știe foarte multă lume faptul că am fost în proces cu ticăloșii care pe același model ca acela de la parcul IOR, au modificat indicatorii urbanistici din parc în zonă construibilă. Apoi pe baza unor expertize contrafăcute au încercat să ne ia cea mai atractivă zonă a parcului Pantelimon. Acum s-au încheiat discuțiile, au pierdut definitiv”, a declarat Robert Negoiță

Primarul a sesizat și o serie de nereguli descoperite în urma verificării documentelor care au stat la baza retrocedării de tuturor spațiilor verzi din Sectorul 3.

Este vorba despre documentele disponibile la Arhivele Naționale, precum și cele depuse în dosarele de retrocedare la Primăria Municipiului București. În urma verificării documentelor a reieșit faptul că ilegalitatea retrocedărilor este demonstrabilă din trei puncte de vedere. Oricare dintre aceste argumente invalidează dispozițiile Primarului General, emise în baza Legii 10/2001 prin care au fost retrocedate terenurile cuprinse în fosta moșie Grueff.”, a a spus primarul Robert Negoiță.

Cele trei puncte de vedere sunt:

  1. Cel puțin o parte dintre aceste terenuri fuseseră expropriate cu plata la justa valoare și/sau vândute în perioada 1903 – 1950 și astfel moștenitorul nu mai avea dreptul la retrocedarea acestora.

Ultimul plan topografic al terenului revendicat și inclus de moștenitor în dosarele de retrocedare analizate de comisia de la PMB este din 1934. Având în vedere multiplele transformări prin care a trecut proprietatea de la achiziționarea acesteia în anul 1903(vânzări, exproprieri), moștenitorul trebuia să dovedească continuitatea dreptului de proprietate și localizarea proprietății pe hartă cât mai aproape de momentul confiscării acesteia în anul 1945.

 

  1. Toate aceste retrocedări au fost făcute în baza legii 10/2001. Această lege vizează exclusiv terenurile care la data preluarii abuzive de comuniști făceau parte din intravilanul localităților.

În cazul parcului IOR, parcului Brâncuși și a altor spații verzi din zonă vorbim despre terenuri agricole, confiscate în baza legii agrare din 1945. Avem un document oficial al statului român din perioada confiscării terenurilor care arată faptul că acele suprafețe nu erau intravilane, respectiv Avizul nr. 1 în dosarul 4 al Comisiei Județene Ilfov. În concluzie, cererile de revendicare nu aveau bază legală.

 

  1. În Art. 10, Alin. 1 din legea 10/2001 se precizează faptul că “pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

În raportul de expertiză (avem documentul) depus chiar de moștenitor și aflat în dosarele de retrocedare se precizează în clar că întreaga suprafață revendicată de 454, 56 ha era ocupată de elemente de sistematizare și investiții de interes public. În concluzie, trebuiau stabilite cel mult măsuri reparatorii prin echivalent, potrivit legii.

Hotărârea instanței din 14.11.2019, favorabilă Primăriei Sctorului 3, constată că terenul de peste 11 ha din parcul Al. I. Cuza a fost și este parc și nu un maidan neamenajat așa cum susținea moștenitorul.